Programul slujbelor de hram

afis hram 2016

Program liturgic august 2016

Miercuri 3 aug.:
– 19,00 Paraclisul Maicii Domnului; Spovedanie.

Joi 4 aug.:
– 19,00 Vecernia cu Litie

Vineri 5 aug., Sf. Ioan Iacob de la Neamț:
– 8,30 Utrenia și Sf. Liturghie
– 19,00 Vecernia cu Litie
– 20,30-22,00 Spovedanie

Sâmbătă 6 aug., Schimbarea la Față:
– 8,30 Utrenia și Sf. Liturghie
– 19,00 Vecernia
– 20,00-22,00 Spovedanie

Duminică 7 aug.:
– 8,30 Utrenia; 10,00 Sf. Liturghie
– 18,00 Taina Sfântului Maslu

Miercuri 10 aug.:
– 19,00 Paraclisul Maicii Domnului; Spovedanie.

Vineri 12 aug.:
– 19,00 Paraclisul Maicii Domnului; Spovedanie.

Sâmbătă 13 aug.:
– 9,00 Sf. Liturghie și Parastas de obște
– 19,00 Vecernia
– 20,00-22,00 Spovedanie

Duminică 14 aug.:
– 8,30 Utrenia; 10,00 Sf. Liturghie
– 18,00 Prohodul Maicii Domnului

Luni 15 aug., Adormirea Maicii Domnului:
– 9,00 Acatist; 10,00 Sfânta Liturghie. Hramul Parohiei
– 19,00 Vecernia cu Litie

Marți 16 aug., Sfinții Martiri Brâncoveni:
– 8,30 Utrenia; 10,00 Sf. Liturghie

Miercuri 17 aug.:
– 19,00 Acatist; rugăciuni diverse trebuințe

Vineri 19 aug.:
– 19,00 Paraclisul Maicii Domnului

Sâmbătă 20 aug.:
– 19,00 Vecernia

Duminică 21 aug.:
– 8,30 Utrenia; 10,00 Sf. Liturghie

Miercuri 24 aug.:
– 19,00 Acatist; rugăciuni diverse trebuințe

Vineri 26 aug.:
– 19,00 Paraclisul Maicii Domnului

Sâmbătă 27 aug.:
– 19,00 Vecernia

Duminică 28 aug.:
– 8,30 Utrenia; 10,00 Sf. Liturghie;
– 19,00 Vecernia cu Litie

Luni 29 aug., Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul (zi de post):
– 8,30 Utrenia; 10,00 Sf. Liturghie

Duminică 30 aug.:
– 8,30 Utrenia și Sf. Liturghie

Miercuri 31 aug.:
– 19,00 Acatistul Mântuitorului;
Te-Deum la începutul Anului bisericesc.

 

 

Preot paroh AUREL NAE 686.792.227

Preot FLORIN COVACIU 642.848.031

10 lucruri pe care nu trebuie să le spui copilului

copil mama

Cele mai grele cuvinte, cele mai mari dezamăgiri le avem mai ales de la cei pe care îi iubim. În virtutea acestei iubiri, ne permitem să fim uneori incredibil de duri.

Într-o zi, din nu mai ştiu ce motive, eram nu supărată, ci furioasă, iar când copilul a venit să mă întrebe dacă ieşim şi noi pe afară, am răcnit cu toată mânia pe care o aveam în mine: „Dispari! Lasă-mă în pace, nu vezi că am treabă!?“
Nu, chiar nu vedea, a venit doar să întrebe ceva. El nu ştia la ce mă gândeam, nu era problema lui, însă a primit efectul furiei mele.
Un răcnet care l-a speriat, care l-a făcut să se teamă de mine, de ceea ce aş putea face, de necunoscut; poate a crezut că din vina lui sunt supărată, poate chiar a început să se teamă de mine, mama lui, care, din senin, poate deveni furioasă, care este imprevizibilă, pe care nu se poate baza.

1. Lasă-mă, nu mă deranja!
Orice părinte are nevoie uneori de o pauză, de un timp pentru el sau pentru o treabă importantă pe care o face la un moment dat, dar a spune copilului de multe ori sau zilnic „lasă-mă, am treabă!“ îl va face să creadă că nu mai are niciun rost să îţi vorbească, deoarece va fi mereu respins.
Dacă se obişnuieşte să nu îţi spună lucruri când este mic, la adolescenţă nici atât nu va mai dori să îţi vorbească.
De mici, copiii ar trebui să ştie că părinţii lor au mereu timp pentru ei. Dacă chiar eşti foarte ocupat sau stresat, spune-i copilului: „Mami/tati are ceva de terminat acum, aşa că te rog mult să stai un pic liniştit, să te joci câteva minute, iar când termin mă joc cu tine“.

 

2. Mişcă-te mai repede!
Program supraîncărcat, trafic aglomerat, restaurant plin, somn insuficient… Majoritatea părinţilor copiilor care au început să facă singuri lucruri (să se spele, să se îmbrace, să mănânce etc.) spun aceste cuvinte copiilor lor.
Cât de des şi pe ce ton spuneţi copiilor aceste cuvinte? Dacă aţi devenit nervoşi, le spuneţi ţipând! Vom face copilul să se simtă vinovat că noi ne grăbim, însă nu îl vom motiva în niciun caz să se mişte mai repede.
Mai degrabă ne luăm un timp în plus pentru ca şi copilul să ţinp pasul sau îl anunţăm din timp ce are de făcut.

 

3. Eşti atât de…
… agasant, nu eşti sănătos la cap, atât de timid, eşti rău, mincinos, tâmpit, nesimţit, dezordonat etc. Etichetele pe care le punem copiilor sunt scurtături către schimbarea copilului în sensul pe care îl dictează etichetă.
Copiii mici cred ceea ce li se spune fără a pune nimic sub semnul îndoielii, mai ales dacă afirmaţiile vin de la părinţi, bunici sau de la persoane pe care le apreciază – bone, educatoare. Etichetele negative devin în acest fel profeţii autoîmplinite, aceste afirmaţii subminând încrederea în sine.
Chiar şi etichetele care par pozitive (şmecher, isteţ) pot să destabilizeze copilul, stabilindu-i nişte aşteptări nepotrivite sau inutile. Afirmaţiile dure (prost, leneş, ratat) taie foarte adânc.

 

4. Nu eşti în stare de nimic!
„Nu pot să cred că ai făcut aşa ceva“, „Era şi timpul să faci asta“, Nu faci nimic ca lumea“, „Puteai mai mult“ sunt afirmaţii care rănesc.
Învăţarea este, în general, un proces de încercări repetate; copilul nu s-a născut învăţat şi nu are un manual de calitate în dotare pentru a şti ce e bine şi ce nu şi cât de bine ar trebui făcute lucrurile pentru a mulţumi pe toată lumea.
Mai ales pe părinţii veşnic nemulţumiţi, pentru care orice face copilul e prea puţin. Chiar dacă copilul a făcut exact aceeaşi greşeala şi ieri, comentariul tău depreciativ nici nu îl ajută, nici nu îl face să înveţe să facă mai bine acel lucru.

 

5. Mai bine nu te mai făceam!
Dacă ai apucat să spui vreodată acest lucru copilului, înseamnă că trebuie să consulţi urgent un psiholog.
Nu numai pentru tine (care nu ştii să te controlezi şi ai deja probleme grave de comportament dacă ai fost capabilă să spui asta), dar mai ales pentru copilul tău, pe care l-ai traumatizat cumplit cu aceste cuvinte.
Te-ai gândit oare ce simte copilul care aude aceste cuvinte de la persoana în care are cea mai mare încredere din toată lumea?

 

6. De ce nu poţi să fii şi tu ca…?
Poate părea motivant să ai o rudă sau un prieten ca exemplu de comportament („Uite ce frumos desenează cutare, ce frumos se poartă X, cum ştie să îşi lege şireturile Y, Z nu mai bea din biberon, de ce nu poţi şi tu să faci asta?“).
Prin comparaţie, copilul care nu face aceste lucruri se va simţi prost şi va vrea să le facă şi el. Aproape întotdeauna, comparaţiile îşi ratează scopul.
Copilul tău este el însuşi , nu X, Y sau Z. Într-un fel, e normal ca părinţii să îşi compare copiii între ei sau cu ai altora, să găsească un cadru de referinţă pentru nivelul achiziţiilor psihomotorii ale acestora.
Dar – în niciun caz – nu lăsa copilul să te audă făcând asemenea comparaţii! Fiecare copil are ritmul lui de creştere şi dezvoltare, temperamental lui, personalitatea lui.
A-ţi compara copilul cu altcineva este ca şi cum i-ai spune copilului că ţi-ai dori ca el să fie altcineva sau altcumva. Aceasta le subminează încrederea în sine.

 

7. Te omor cu bătaia
Cu variaţiunile pe aceeaşi temă: „Te rup cu bătaia, îţi rup urechile, te arunc pe geam, te dau cu capul de pereţi…“.
Ameninţările, rezultate de obicei din frustrările părinţilor, sunt rareori eficiente. „Dacă nu faci asta, te bat/te omor/te dau afară etc.“
Problema este că orice ameninţare ai profera, dacă nu o duci la îndeplinire, îşi pierde valoarea. Şi asemenea ameninţări nu pot fi duse la îndeplinire!
De aceea, nu face ameninţări absurde, pe care nu le poţi pune în aplicare. Ameninţarea cu bătaia este cel mai ineficient mod de a schimba un comportament la copil.
Cu cât copilul este mai mic, cu atât mai mult timp îi trebuie pentru „a-şi învăţa lecţia“ atunci când greşeşte.
Studiile arată că şansele ca un copil de doi-trei ani să repete greşeala pe care a făcut-o puţin mai devreme sunt de peste 80% – indiferent de metoda de pedeapsă folosită pentru acea greşeală.
Nici chiar pentru copiii mai mărişori nu există o strategie de disciplinare cu eficienţă garantată.

 

8. Să nu plângi!
Variaţiuni: „Nu fii trist!, Nu fii bebeluş! Nu ai motive să fii trist/ să-ţi fie frică!“. Dar copiii, mai ales cei mititei, sunt suficient de trişti sau supăraţi ca să plângă, deoarece ei nu ştiu să îşi asocieze eficient cuvintele cu sentimentele, acesta este mijlocul lor cel mai eficace de a-şi exprima sentimentele negative.
Ei devin supăraţi, chiar înfricoşaţi. A le spune să nu mai fie astfel nu îi face să se simtă mai bine, ba chiar le transmitem mesajul că emoţiile lor sunt greşite, că nu e bine să simtă lucrurile acestea.

 

9. Las’ că vezi tu când vine taică-tu!
Acest clişeu nu este numai o formă de ameninţare, ci şi o formă penibilă de disciplinare. Ca să disciplinezi eficient, trebuie să iei tu însăţi atitudine, imediat!
Disciplinarea amânată rupe legătura între acţiunea copilului şi consecinţele acesteia, iar eficienţa se pierde. Până vine părintele “bau-bau” acasă, copilul a şi uitat ce prostie a făcut.
Mai mult, agonia anticipării şi aşteptării pedepsei este mai cumplită decât pedeapsa însăşi pentru greşeala făcută de copil. Apoi, pasând pedepsirea în îndatorirea altcuiva, îţi subminezi autoritatea.
La ce bun să o ascult pe mama dacă oricum nu îmi face nimic? Există părinţi care preferă să îl prezinte pe celălalt ca „poliţistul rău“ pentru a nu se pune rău cu copilul, dar pierderile reale sunt mult mai mari – în termeni de încredere şi chiar de afecţiune. Dacă nu acum, când va fi adolescent!

 

10. Bună treabă! Ce copil bun!
Ce poate fi în neregulă cu aceste expresii?! Sunt nişte întăriri pozitive, sunt încurajări, nu? Singura lor problemă este că sunt nişte expresii vagi, nespecifice. Dacă spunem „Bravo! Bună treabă!“ pentru orice lucru mărunt pe care îl face copilul, remarca va deveni lipsită de semnificaţie. Un simplu refren.
Nu va mai fi motivat să facă şi eforturi reale pentru a realiza lucruri importante, deoarece toate sunt răsplătite cu „bună treabă“. Laudă cu adevărat numai realizările care presupun un efort din partea copilului, nu acţiunile pe care le face de nu ştiu câte ori zilnic.
Laudă comportamentul, nu copilul! Nu e deştept, cuminte, frumos, bun numai pentru că nu a dat mâncare pe jos sau pentru că a terminat un puzzle.

 

Câteva indicii:

  • Nu critica omul, ci comportamentul acestuia, pentru că nimeni nu este în totalitate sau permanent rău, prost, neatent etc., ci uneori are comportamente necorespunzătoare.
  • În loc să critici, mai bine învaţă copilul comportamentele dezirabile: „Tu ai procedat aşa, dar nu a fost bine, era mai bine dacă procedai astfel“, sau, şi mai bine, pune copilul să spună cum ar fi fost mai bine să procedeze.
  • Când vorbeşti la nervi, imaginează-ţi că eşti în faţa unui judecător şi că „ai dreptul să nu spui nimic, ceea ce spui poate fi folosit împotriva ta…“

Sursa: www. baby.unica.ro

Program liturgic în luna iulie 2016

Vineri 1 iul.:
19,00 Sfințirea Apei (Agheasma Mică)

Sâmbătă 2 iul.:
19,30 Vecernia

Duminică 3 iul., a Sfinților Români:
8,30 Utrenia; 10,00 Sf. Liturghie

Miercuri 6 iul.:
19,00 Acatist. Rugăciuni la toată trebuința

Vineri 8 iul.:
19,00 Paraclisul Maicii Domnului

Sâmbătă 9 iul.:
19,30 Vecernia

Duminică 10 iul.:
8,30 Utrenia; 10,00 Sf. Liturghie

Miercuri 13 iul.:
19,00 Acatist. Rugăciuni la toată trebuința

Vineri 15 iul.:
19,00 Paraclisul Maicii Domnului

Sâmbătă 16 iul.:
19,00 Vecernia

Duminică 17 iul.:
8,00 Utrenia și Sf. Liturghie;

Marți 19 iul.:
19,00 Vecernia cu Litie

Miercuri 20 iul., Sf. Ilie Tesviteanul:
8,30 Utrenia și Sf. Liturghie;
19,00 Acatist. Rugăciuni la toată trebuința

Vineri 22 iul.:
19,00 Paraclisul Maicii Domnului

Sâmbătă 23 iul.:
20,00 Vecernia

Duminică 24 iul.:
8,30 Utrenia; 10,00 Sf. Liturghie

Miercuri 27 iul., Sf. Mc. Pantelimon:
19,00 Acatist. Rugăciuni la toată trebuința

Vineri 29 iul.:
19,00 Paraclisul Maicii Domnului

Sâmbătă 30 iul.:
19,00 Vecernia

Duminică 31 iul.:
8,30 Utrenia; 10,00 Sf. Liturghie

 

Pr. Paroh Aurel Nae, 686.792.227
Pr. Florin Covaciu, 642.848.031

 

Taina Spovedaniei:
Miercurea și vinerea, orele 20,30-22,00.

Curățenie generală (e nevoie de voluntari):
Joia, orele 15,00-18,00.

Bârfa, golirea aproapelui

Barfa, golirea aproapelui

Avizaţi sau nu, discret sau ostentativ, astăzi, mai mult ca ieri, toată lumea vorbeşte despre toată lumea. Dacă nu apari la gazetă sau prin tabloide, la televizor sau pe buzele de la „radio şanţ” parcă „nu exişti”. Cei ce se bălăcesc în plăcerea de „a fi puşi la curent” cu tot ce mişcă-n lung şi-n lat, pricinuiesc multe neajunsuri atât lor cât şi celor pe care îi discută: îşi pierd pacea, liniştea, duhul, inteligenţa, demnitatea, se rănesc cu unele cuvinte aruncate ce se întorc, mai devreme sau mai târziu, împotriva lor, tulbură, strică prietenii, întreţin dispute şi polemici etc.

Izvorâtă poate dintr-o plictiseală inspirată, ori dintr-un suflet mic, bârfa stimulează mereu curiozitatea celor ce o ascultă. Cel care trece drept „bine informat” este întotdeauna sigur că va găsi ascultători ce vor dori să fie la curent cu ultimele ecouri. Bârfitorul, la nevoie, amplifică puţin subiectul pentru ca discursul să fie mai condimentat. Din păcate aşa este alcătuită firea omenească, aplecată spre rău. Intr-o lume a marketing-ului, faptele simple şi armonioase astăzi parcă nu mai au putere să atragă atenţia. în schimb, scandalurile, intrigile, murdăriile, captivează, înlănţuie, subjugă, încântă urechea şi adapă inimi golite şi rănite. Lacomi la indiscreţii şi trăncăneli, bârfitorii sunt solicitaţi şi ascultaţi de suflete gemene.

Bârfa nu este doar un păcat la modă care vinde astăzi şi are lipici la public, o haină plină de găuri îmbrăcată de toţi şi peticită de mulţi, ci porneşte din invidie, din limbi care mestecă mult pelin.Amănuntele sunt cele care colorează tabloul întâmplărilor. Interesul nu se trezeşte niciodată atunci când este vorba de oameni cărora nu li se întâmplă nimic.

Curiozitatea excesivă este acoperământul oamenilor nefericiţi. Cei cu adevărat fericiţi îşi poartă fericirea ca o comoară, ascunsă în adâncul lor. Ei nu au viaţa presărată cu evenimente de seamă şi nu se lasă pradă curiozităţii. Fericirea nu este alcătuită din petreceri, evenimente mondene, apariţii impunătoare, sau alte materiale din care se croiesc bârfele, ci fericirea este alcătuită din mici împrejurări cotidiene care, adunate, întrunesc o anumită seninătate, prefacându-le în clipe dulci.

Succesul celor antrenaţi în astfel de acţiuni în care limba este pionul principal se bazează pe curiozităţi nedemne. Plouă peste noi cu cuvinte, dorite sau nu şi puţini sunt cei ce au puterea să schimbe subiectul sau, dacă obrazul e gros, să intoarca spatele lasand gura „sa latre, „să trăncăne” singură. In valul de cuvinte cu care îşi copleşeşte ascultătorii, cel ce duce vorba, chiar dacă este înconjurat de mulţi curioşi, totuşi el este singur şi joacă un rol prost şi trist. Căci de obicei nu are scrupule, iar din fierăstrăul dinţilor lui nu scapă nici prietenii, sau amicii, dacă îi are.

Ne place, poate, câteodată, să ne îndulcim cu bârfe care îi privesc pe alţii, dar ne temem să nu ne pomenim şi noi într-o zi încolţiţi şi bârfiţi la fel. Cele mai simple gesturi, în ochii bârfitorilor sunt răstălmăcite şi criticate dur, făcând ancheta unor investigaţii indiscrete.

Astăzi bârfa vinde. Scandalul face rating. La fel ca şi josnicia, imoralitatea, răutăţile, jignirile şi alte acţiuni demne de „senzaţional” ce guvernează o bună parte din mass-media care, din păcate, a coborât mult ştacheta pentru a putea rămâne pe piaţă. Incurajată, accentuată, manevrată prin diferite tactici, bârfa rămâne un şarpe care nu oboseşte să-şi lovească zilnic coada de lucruri din care îi este cu neputinţă să muşte.

Bârfa nimeni nu pretinde că o iubeşte, dar place multora. Călătoreşte pe la mulţi oameni şi se răspândeşte cu repeziciune. Ustură mult cuvintele acestei metehne omeneşti, dar ca orice boală are şi remedii: înfrânarea prin rugăciune, vederea propriilor păcate şi greşeli, ocolirea prilejurilor de defăimare, spovedania deasă şi curată ce curăţă şi vindecă leziunile inimii.

A bârfi, a duce vorba de colo-dincolo, a vorbi de rău, a calomnia, a cleveti, a blama, a huli, a ponegri, a defăima, a vorbi mult şi fără rost, a pălăvrăgi, a trăncăni, a flecari, toate sunt verigi ale acestui lanţ murdar şi rece. Bârfa, judecata, osândirea aproapelui, sugrumă sufletul ce nu mai poate respira aerul vital al Duhului Sfânt.

Fiecare judecă lucrurile după măsura stării lui duhovniceşti. Dacă unul are cugetul stricat, şi „maşina lui este stricată”, chiar şi aur să pui în ea, va face „gloanţe de aur”, ca să ucidă, spunea Cuviosul Paisie Aghioritul.

Să urmăm aşadar îndemnurile Evangheliei care zice: „de ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, şi bârna din ochiul tău nu o iei în seamă? Sau cum vei zice fratelui tău: Lasă să scot paiul din ochiul tău şi iată bârna este în ochiul tău? Făţarnice, scoate întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui MM „(Matei 7, 3-5). „Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi. Căci cu judecata cu care judecaţi, veţi fi judecaţi, şi cu măsura cu care măsuraţi, vi se va măsura „(Matei 7, 1-2).

Totuşi vreau să cred că până la urmă acolo unde mintea vede numai ruşine, inima descoperă frumosul!

Ieromonah Hrisostom Filipescu

Putine cuvinte, multa iubire, Editura Pim


Taberele Nepsis 2016

afis tabere nepsis 2016 imagine

Program liturgic iunie 2016

Miercuri 1 iun.:
19,00 Acatistul Sfintei Învieri

Vineri 3 iun.:
19,00 Paraclisul Maicii Domnului

Sâmbătă 4 iun.:
19,00 Vecernia

Duminică 5 iun.:
8,30 Utrenia; 10,00 Sf. Liturghie

Miercuri 8 iun.:
19,00 Vecernia cu Litie

Joi 9 iun., Înălțarea Domnului:
8,30 Utrenia și Sf. Liturghie. Pomenirea Eroilor Neamului

inaltarea Dlui

Vineri 10 iun.:
19,00 Paraclisul Maicii Domnului

Sâmbătă 11 iun.:
19,00 Vecernia

Duminică 12 iun.:
8,30 Utrenia; 10,00 Sf. Liturghie

Miercuri 15 iun.:
19,00 Acatist

Vineri 17 iun.:
19,00 Paraclisul Maicii Domnului

Sâmbătă 18 iun., Moșii de vară:
9,00 Sf. Liturghie. Parastas de obște
19,00 Vecernia cu Litie

Duminică 19 iun., Pogorârea Sf. Duh:
8,00 Utrenia și Sf. Liturghie;
11,30 Vecernia plecării genunchilor

pogorarea-duhului-sfant

Luni 20 iun., Sfânta Treime:
8,30 Utrenia și Sf. Liturghie

Miercuri 22 iun.:
19,00 Acatist. Rugăciuni la toată trebuința

Joi 23 iun.:
19,00 Vecernia cu Litie

Vineri 24 iun., Nașterea Sf. Ioan Botezătorul:
8,30 Utrenia și Sf. Liturghie;
19,00 Paraclisul Maicii Domnului

Sâmbătă 25 iun.:
19,00 Vecernia

Duminică 26 iun.:
8,30 Utrenia; 10,00 Sf. Liturghie

Marți 28 iun.:
19,00 Vecernia cu Litie

Miercuri 29 iun., Sf. Apostoli Petru și Pavel:
8,30 Utrenia și Sf. Liturghie.

Pr. Paroh Aurel Nae, 686.792.227
Pr. Florin Covaciu, 642.848.031

Taina Spovedaniei:
Miercurea și vinerea, orele 20,30-22,00.

Repetiție cor și cântare strană:
Joia, orele 19,00-21,00.

Curățenie generală (e nevoie de voluntari):
Joia, orele 15,00-18,00.

Școala Parohială:
Duminica, 11,30-13,00.
Activități educative;
Cursuri de Religie Ortodoxă,
Limba și literatura română,
Istoria și geografia României.

Duminica Mironosițelor, ziua femeii creștine

Duminica Mironositelor 2016

Program liturgic luna mai 2016

invierea

Duminică 1 mai, Învierea Domnului:
– 12,00 Vecernia (a doua Înviere)

Luni 2 mai, a doua zi a Învierii:
– 8,30 Utrenia și Sf. Liturghie

Marți 3 mai, a treia zi a Învierii:
– 8,30 Utrenia și Sf. Liturghie

Miercuri 4 mai:
– 19,00 Acatistul Învierii Domnului

Joi 5 mai:
– 19,00 Vecernia

Vineri 6 mai, Izvorul Tămăduirii:
– 8,30 Utrenia și Sf. Liturghie;
– 11,00 Sfințirea Apei
– 19,00 Vecernia

Sâmbătă 7 mai:
– 19,00 Vecernia

Duminică 8 mai, a lui Toma:
– 8,30 Utrenia; 10,00 Sf. Liturghie

Miercuri 11 mai:
– 19,00 Acatistul Învierii Domnului

Vineri 13 mai:
– 19,00 Paraclisul Maicii Domnului

Sâmbătă 14 mai:
– 19,00 Vecernia

duminica_a_iii-a_dupa_pasti_-_a_mironositelor_2

Duminică 15 mai, a Femeilor Mironosițe:
– 8,30 Utrenia; 10,00 Sf. Liturghie

Sâmbătă 21 mai, Sf. Constantin și Elena:
– 8,30 Utrenia și Sf. Liturghie
– 19,30 Vecernia

Duminică 22 mai, Minunea de la Vitezda:
– 8,30 Utrenia; 10,00 Sf. Liturghie

Miercuri 25 mai:
– 19,00 Acatistul Învierii Domnului

Vineri 27 mai:
– 19,00 Paraclisul Maicii Domnului

Sâmbătă 28 mai:
– 19,00 Vecernia

Duminică 29 mai, a Samarinencei:
– 8,30 Utrenia; 10,00 Sf. Liturghie

Pr. Paroh Aurel Nae, 686.792.227
Pr. Florin Covaciu, 642.848.031

Taina Spovedaniei:
Miercurea și vinerea, orele 20,30-22,00.

Curățenie generală (e nevoie de voluntari):
Joia, orele 15,00-18,00.

Școala Parohială:
Duminica, 11,30-13,00:
Activități educative;
Cursuri de Religie Ortodoxă,
Limba și literatura română,
Istoria și geografia României.

Cum ne pregătim și cum serbăm Sfintele Paști?

invierea

Ce sărbătorim de Sfintele Paști?
– Învierea din morți a Mântuitorului Iisus Hristos, a treia zi după ce a fost răstignit (Matei 16, 21; Luca 24, 46; I Cor. 15, 4).
– Paştile sunt sărbătoarea păcii sau a împăcării omului cu Dumnezeu şi a oamenilor între ei.

Ce înseamnă cuvântul Paști?
– Pesah însemna în limba ebraică “trecerea,” poporului evreu prin Marea Roșie și eliberarea din robia egipteană. Pentru creștini, Paști înseamnă trecerea de la moarte la viață și eliberarea din robia păcatului prin jertfa lui Hristos (I Cor. 5, 7).

Când se serbează Paștile?
– În prima Duminică după prima lună plină, după echinocțiul de primăvară (Sinodul I Ecumenic, Niceea, anul 325 d.Hr).

De Sfintele Paști, ne curățim sufletele prin:
– post și rugăciune;
– Spovedanie și Împărtășirea cu Sfintele Taine;
– fapte bune;
– iertarea și împăcarea cu toți semenii noștri (Matei 5, 23-24).

Săptămâna Patimilor ne pregătește pentru Înviere
– În fiecare zi din această săptămână se oficiază slujbele numite Denii, care înseamnă priveghere, și ne ajută să înțelegem sensul jertfei și a morții lui Iisus;
Joi, la Denia celor 12 Evanghelii, se citesc Patimile lui Iisus;
Vineri este ziua răstignirii și a morții lui Iisus; se cântă Prohodul Domnului și se face procesiune cu Sfântul Epitaf (icoana punerii în mormânt a Domnului Iisus).

Slujba de Paști (Învierea Domnului)
– Are loc la miezul nopții de sâmbătă spre duminică;
Lumânarea de Paști simbolizează lumina lui Hristos și se aprinde de la lumânarea cu care preotul iese din altar spunând: Veniți de primiți lumină!
– Preotul dă vestea: Hristos a înviat!, iar credincioșii răspund: Adevărat a înviat!, ridicând lumânarea aprinsă.
– Creștinii țin aprinsă lumânarea de Paști pe tot timpul slujbei, apoi o duc aprinsă acasă, pentru a duce tuturor vestea Învierii. Lumânarea se păstrează în casă și se aprinde la vreme de încercare, când se spun rugăciuni.
– Creștinii care s-au pregătit prin post și spovedanie se împărtășesc de către preot la Sfânta Liturghie de Paști, cu Trupul și Sângele Mântuitorului.
– Toți credincioșii primesc în noaptea de Înviere anaforă sau pâine sfințită, care în popor se numește „Paști”. Această pâine se sfințește printr-o rugăciune specială și prin stropirea cu apă sfințită, după ce în prealabil a fost stropită cu vin roșu.
20160425_185630 modif– Anafora nu ține locul Sfintei Împărtășanii, ci este pâine sfințită din care se ia la sfârșitul Slujbei de Înviere și în fiecare zi din Săptămâna Luminată, pe nemâncate, pentru a primi binecuvântarea lui Dumnezeu și pentru a alunga toată boala și neputința.
– Paharul special în care s-a primit anafora, având icoana Învierii, se păstrează apoi la loc de cinste în casă sau se duce la biserică.
– Dacă mai rămâne anaforă după Săptămâna Luminată, se păstrează în frigider și se consumă în timpul anului, tot pe nemâncate.

Sărbătoarea Sfintelor Paşti ne cheamă să ducem lumină şi să fim lumină acolo unde locuim sau muncim. Să ducem lumină, bucurie şi pace celor care sunt întristaţi, singuri și neajutorați!

Preot Paroh Aurel Nae

În Zaragoza, Slujba de Paști va avea loc sâmbătă, 30 aprilie 2016, începând cu orele 23,00, în Recinto de Venta Ambulante de la Expo (unde se ține Rastro), vis-a-vis de Gara Delicias. Vă așteptăm pe toți să cerem binecuvântarea lui Dumnezeu și să primim lumina Învierii Domnului Iisus Hristos, la cea mai mare sărbătoare a creștinătății!

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.