Ziua Sfântului Gheorghe, aleasă ca și zi de sărbătoare a comunității românești din Aragon, a fost sărbătorită în chip deosebit anul acesta. Praznuirea a început în mod firesc cu slujba Sfintei Liturghii, oficiată la Biserica parohială din calle Florentino Ballesteros nr. 23 de preoții Aurel Nae și Florin Claudiu Covaciu, la care au participat circa 300 de credincioși și reprezentați ai asociațiilor românești din Zaragoza. La slujbă au fost prezenți înalți demnitari români și invitați din țară: dl. Ion Vîlcu, Ambasadorul României în Regatul Spaniei, dl. Alexandru Ioan Steriu, Consulul României la Zaragoza, dra. Alexandra Cârstea, expert în cadrul Institutului Cultural Român.

Bucuria credincioșilor de a trăi în rugăciune și cântare ziua Sfântului Gheorghe, unul dintre cei mai populari și mai iubiți sfinți ai creștinismului, a fost amplificată de participarea la slujbă a doi mari artiști români, veniți special din țară pentru acest eveniment: dl. Gheorghe Turda și dna Veta Biriș. Dl. Turda a citit Apostolul zilei și a cântat două pricesne la vremea Împărtășitului, iar dna Veta Biriș a cântat de asemenea câteva pricesne, umplând de bucurie și emoție inimile celor prezenți.

Preotul paroh Aurel Nae a citit Evanghelia de la Ioan, în care Mântuitorul Iisus Hristos dă creștinilor îndemnul de a se iubi unii pe alții, și a arătat cum Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a împlinit chiar cu prețul vieții sale această poruncă. Sf. Gheorghe s-a născut într-o familie creștină din Capadocia (Asia Mică), în vremea lui Dioclețian, împăratul roman care a declanșat cea mai mare persecuție împotriva creștinilor. Îmbrățișând cariera militară, Sfântul Gheorghe s-a distins prin priceperea și curajul său, ajungând chiar comandant al armatei imperiale. Când împăratul a pornit persecuția împotriva creștinilor, Sfântul Gheorghe a mărturisit că și el este creștin și că alege să-i slujească lui Hristos decât unui împărat păgân. A fost întemnițat și torturat pentru a renunța la credința sa, iar în cele din urmă i s-a tăiat capul, în ziua de 23 aprilie 303. Sfântul Gheorghe este numit și purtător de biruință, pentru că prin credința și răbdarea sa a biruit răul și toate suferințele provocate de necredința și ura prigonitorilor. Mulți creștini îi poartă numele, iar anumite țări, regiuni și orașe l-au ales drept ocrotitor: Anglia, Georgia, Grecia, Etiopia, Moldova, Rusia, Serbia. În Spania, Sfântul Gheorghe – San Jorge – este considerat patronul regiunilor Aragon și Catalunia, precum și al orașului Barcelona.

La sfârșitul Sfintei Liturghii, Excelența sa, dl. Ion Vîlcu, Ambasadorul României în Spania, a adresat credincioșilor un mesaj de salut și felicitare cu ocazia sărbătorii Sfântului Gheorghe, arătând că poporul român atunci a rezistat mai bine în istorie, când a fost unit în jurul valorilor spirituale ale credinței și ale binelui. Domnia sa s-a arătat încântat de spiritul de familie pe care l-a întâlnit în toate bisericile și comunitățile românești din Spania și a adresat celor prezenți îndemnul de a continua pe toate căile, în parohii, comunități și asociații, lucrarea de păstrare a valorilor și tradițiilor autentice românești.

În numele întregii Parohii din Zaragoza, preoții slujitori au oferit oaspeților câte o icoană, ca semn de prețuire și de rugăciune înălțată către Dumnezeu pentru a-i ocroti și călăuzi în activitatea lor. Domnul Gheorghe Turda și dna Veta Biriș au primit din partea Parohiei Diploma de Vrednicie, pentru participarea deosebită la  Ziua Comunităţii Româneşti din Aragon şi ca “modest semn de recunoștință pentru întreaga activitate desfăşurată cu devotament în slujba spiritualității poporului român”.

 Foto 1-5: Popa Emil și Anca 

În încheiere, toți credincioșii au putut atinge și săruta o părticică din moaștele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, dăruită Parohiei Adormirea Maicii Domnului din Zaragoza în anul 2012 de către parohul Bisericii Sf. Pantelimon din Megara, Grecia.

Mulți dintre credincioșii ortodocși, în frunte cu preoții din cele 6 parohii din Comunitatea de Aragon, au participat apoi la serbarea organizată de Asociația Acasă în Parcul de Atracții din Zaragoza. Aici corul Doxologia, format din preoții și preotesele din Aragon, precum și din cântăreții de strană din Zaragoza, Calatayud, Huesca, Alcaniz, Teruel și Mallen, dirijat de pr. Sorin Gheorghe Ilincăi din Calatayud, a susținut un concert de cântări ortodoxe din perioada pascală (Hristos a înviat, Învierea Ta Hristoase, Cu trupul adormind, Îngerul a strigat) și cântece tradiționale românești (Nu uita că ești român, Cântec despre Bucovina, Așa-i românul și Frați români din lumea-ntreagă).

Foto 6: Zoltan K. Bartha

Deși departe de casă, prin credința creștină și tradițiile autentice, românii din Aragon au făcut din ziua Sfântului Mare Mucenic Gheorghe o adevărată sărbătoare a sufletului și spiritualității românești.

Pr. paroh Aurel Nae,
Parohia Adormirea Maicii Domnului, Zaragoza

Deniile sunt slujbe care se săvârșesc începând cu seara Floriilor, pana în Vinerea Mare, când se cântă Prohodul Domnului. Cuvântul „denie” vine de la slavonescul „vdenie” și înseamna priveghere sau slujbă de noapte. S-a păstrat denumirea de Denie pentru Utreniile din Săptămâna Patimilor, pentru ca ele se săvârșesc seara, potrivit troparului: „Iată, Mirele vine în miezul nopții…”.

Denia cuprinde cântări și rugăciuni specifice doar perioadei Sfintelor Paști (cântările „Iată, Mirele vine…”, „Cămara Ta, Mântuitorule”, „Când slăviți ucenici…”).

Luni, în Săptămâna Sfintelor Pătimiri, Biserica ne aduce aminte de Patriarhul Iosif care a fost vândut de frații săi în Egipt. El este o pre-închipuire a lui Hristos, vândut de Iuda. Tot în timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, blestemat de Hristos sa se usuce pentru ca nu avea rod. E o pildă dată omului, că Dumnezeu este atât iubire cât și dreptate. Deci, la judecata de apoi, El nu doar va răsplăti, ci va și pedepsi pe cei ce nu au rodit.

Marți se face pomenirea celor zece fecioare, dintre care cinci fecioare au avut doar candela fără ulei, iar celelalte cinci au avut și candelă și ulei. Candela fără ulei reprezintă realizarea de sine în totală nepăsare de ceilalți. Candela cu ulei reprezinta evlavia însoțită de milostenie.

Miercuri se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinței și îndreptării omului păcătos. Miercuri este ziua în care Iuda L-a vândut pe Hristos, pe treizeci de arginți.

Joi este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viața Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taină la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească a lui Iisus și începutul patimilor prin vinderea Domnului. Specifice deniei de joi seara sunt citirea celor 12 Evanghelii și scoaterea solemnă a Sfintei Cruci în naosul bisericii. Există obiceiul ca atunci când preotul citește din Sfintele Evanghelii, credincioșii să aprindă lumânări și să se așeze în genunchi.

În Vinerea Mare se face pomenirea Sfintelor Patimi ale Mântuitorului și mărturisirea tâlharului care s-a pocăit. În dimineața acestei zile, se scoate Sfântul Epitaf din Sfântul Altar și se așează pe o masă  în mijlocul bisericii. Sfântul Epitaf este o pânză pe care este pictată sau brodată punerea în mormânt a Mântuitorului. Potrivit tradiției, credincioșii săruta Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce și Sfântul Epitaf, apoi trec pe sub masa pe care este așezat. Seara se oficiază Prohodul Domnului, în timpul căruia se înconjoară biserica în procesiune cu Sfânta Cruce și Sfântul Epitaf.

În Sâmbăta Mare prăznuim îngroparea lui Hristos cu trupul și pogorârea la iad cu sufletul, pentru a ridica din stricăciune pe cei din veac adormiți.

Sâmbătă seara, începe Slujba Învierii, cu chemarea preotului: Veniți de luați lumină!  Ajunși în ziua Sfintei Învieri, Biserica ne cere „să ne luminăm cu prăznuirea și unii pe alții să ne îmbrățișam, să le zicem frați și celor ce ne urăsc pe noi, să iertăm toate pentru Înviere și așa să strigăm: Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le„.

Adrian Cocosila

Luni 6 apr., Marți 7 apr., Miercuri 8 apr.:
– 17-19 Spovedanie
– 19,00 Denie
– 20,30-23,00 Spovedanie

Joi 9 apr.:
– 9,00 Sfânta Liturghie. Împărtășirea copiilor
– 11,00-13,00 și 16,30-18,30 Spovedanie
– 18,30 Denia celor 12 Evanghelii

Vineri 10 apr.:
– 11,00 Vecernia. Scoaterea Sfântului Epitaf (Mormântul Domnului);
– 12,00-14,00 Spovedanie
– 18,30 Prohodul Domnului

Sâmbătă 11 apr.:
– 9,00 – 11,00 Împărtășirea copiilor
– 23,00 – 02,00 Slujba Învierii,
în Recinto Venta Ambulante, vis-a-vis de Gara Delicias, unde are loc Rastro.

Duminică 12 apr., Învierea Domnului:
– 11,30 Împărtășirea copiilor
– 12,00 Vecernia (a doua Înviere)

Luni 13 apr., a doua zi a Învierii:
– 8,30 Utrenia și Sf. Liturghie
– 19,00 Vecernia

Marți 14 apr., a treia zi a Învierii:
– 8,30 Utrenia și Sf. Liturghie.

Miercuri 15 apr.:
– 19,00 Acatistul Învierii Domnului

Joi 16 apr.:
– 19,00 Vecernia

Vineri 17 apr., Izvorul Tămăduirii:
– 8,30 Utrenia și Sf. Liturghie;
– 11,00 Sfințirea Apei

Sâmbătă 18 apr.:
– 19,00 Vecernia

Duminică 19 apr., Duminica lui Toma:
– 8,30 Utrenia; 10,00 Sf. Liturghie

Miercuri 22 apr.:
– 19,00 Vecernia Mare cu Litie

Joi 23 apr., Sf. Mare Mucenic Gheorghe:
– 8,30 Utrenia și Sf. Liturghie

Vineri 24 apr.:
– 19,00 Paraclisul Maicii Domnului

Sâmbătă 25 apr.:
– 19,00 Vecernia

Duminică 26 apr., Duminica femeilor purtătoare de mir:
– 8,30 Utrenia; 10,00 Sf. Liturghie

Miercuri 29 apr.:
– 19,00 Acatist. Rugăciuni la diverse trebuințe.