Sâmbătă, 22 octombrie, începem ziua cu vizita la Acropole, în greacă „orașul de sus”. Este o parte fortificată a cetății, construită în perioada „secolului de aur” al lui Pericle (secolul al V-lea î.Hr.). La realizarea acesteia au participat arhitecți renumiți ca: Ictinios, Callicrates, Mnesicles, precum și sculptori aflați sub conducerea lui Fidias. Monumentele mai importante ale acestei acropole sunt témplele Partenon și Erehteion, ambele dedicate zeiței Atena.Vedem cel mai important loc din zona, pentru noi, și anume locul unde din Areopag unde a predicat Sfântul Apostol Pavel atenienilor. Deși aveau o mulțime de zei cărora se închinau, grecii nu găsiseră însă răspunsuri la toate problemele și frământările lor metafizice, așa încât tot ceea ce nu se explica prin puterile sau faptele celorlalți zei, ei puneau pe seama unui zeu necunoscut. Sfântul Apostol Pavel le vorbește despre acest zeu necunoscut, care este de fapt și singurul adevărat, adică Dumnezeu cel unul în ființă și întreit în persoane. Sfântul Pavel le vorbește și despre învierea din morți, dar atenienii se pare că nu erau pregătiți pentru un astfel de mesaj, așa încât îl roagă să le vorbească despre aceasta … altă dată. Sfântul Pavel nu s-a mai întors niciodată la Atena, însă el a reușit cea mai spectaculoasă convertire: Dionisie Areopagitul, care era evreu și nu unul oarecare, ci conducătorul sinagogii din Atena, cea mai puternică sinagoga din Europa în vremea aceea. Sfântul Dionisie continuă predica Sf. Apostol Pavel și astfel creștinismul înflorește în Grecia, care păstrează până astăzi cu mare cinste, credința creștină ortodoxă.

Pornim apoi spre Nea Makri, la mânăstirea Buna Vestire, unde se află moaștele Sfântului Efrem cel Nou, care a pătimit moarte mucenicească în ziua de 5 mai 1426. Turcii care ocupaseră atunci Grecia au năvălit în mânăstire și pe toți monahii i-au ucis, iar pe Sf. Efrem l-au luat în robie, supunându-l la multe chinuri pentru că era creștin. În cele din urmă l-au spânzurat de un dud,  cu capul în jos, l-au pironit cu cuie în cap și în picioare și i-au înfipt în pântece o țepușă aprinsă. Astfel și-a dat sufletul Sfântul Efrem, iar după 500 de ani moaștele lui au fost descoperite în urma unor vise și vedenii ale monahiilor din mânăstire. Multe minuni a lucrat Bunul Dumnezeu prin Sfântul Efrem, vindecând bolnavi, ajutând oameni în nevoi și necazuri, așa încât astăzi Sf. Efrem cel Nou este mult iubit și cinstit de grecii ortodocși, iar vestea despre pătimirea și faptele lui minunate mângâie și sufletele românilor și ale altor popoare ortodoxe.

Credem că am văzut și am trăit câteva lucruri deosebite la mânăstirea Sf. Efrem, ca să nu spunem minuni. În primul rând, am ajuns la ora 13,00 când mânăstirea trebuia să fie închisă pentru pauza de prânz, care dura până la 16,00. La rugămintea ghidei noastre, totuși, paznicul ne deschide poarta și intrăm înăuntru. Odată cu grupul nostru intră și câteva grecoaice, care tocmai voiau să plece; văzându-ne pe noi că intrăm și că ele pot intra cu noi, una dintre ele exclamă: „ce minune că a venit acest grup, că putem să mergem și noi cu ei să ne închinăm la Sf. Efrem”. Într-adevăr, locul este plin de har și binecuvântare și am simțit multă bucurie la moaștele Sfântului. Acolo am și cântat Apărătoare Doamnă, întrucât mânăstirea are hramul Buna Vestire. Din nou la insistențele noastre, o maică în vârstă deschide pentru noi pangarul mânăstirii, de unde putem cumpăra iconițe, cruciulițe și alte lucruri sfințite.

În al doilea rând, odată întorși la Atena, aflăm că două dintre credincioasele din grupul nostru au uitat sau au pierdut câte ceva la Sf. Efrem. Una dintre doamne a uitat acolo toate pomelnicele pe care le avea de lăsat la alte mânăstiri și cu banii puși în acele pomelnice. O altă doamnă și-a lăsat cruciulița de aur lângă racla cu sfintele moaște. Concluzionăm că Sf. Efrem „a avut nevoie” de aceste lucruri și de aceea ele au fost „uitate” acolo.

După amiază facem o plimbare pe jos prin centru Atenei, unde acum câteva zile a avut loc greva generală. Din fericire totul a reintrat în normal și putem vedea de aproape splendidele clădiri ale Academiei, Bibliotecii și Universității. Ajungem la clădirea Parlamentului, unde asistăm la spectaculoasa schimbare a gărzii. Soldații greci, într-o uniformă tradițională – foustanela – bat un pas de defilare foarte exotic, spre încântarea privitorilor. Aflasem deja de dimineață de la ghidul nostru că foustanela pe care o poartă gărzile are 400 de pliuri, adică exact cât cei 400 de ani cât grecii au fost sub dominația turcilor.

Încheiem ziua cu o vizită la Catedrala Mitropolitană, care este în renovare. Totuși ne putem închina la superbele icoane din interior și la moaștele Sfintei Filoteea Ateniana. Ne întoarcem la hotel obosiți, dar bucuroși după această zi de pelerinaj și ne odihnim cu gandul la ziua de mâine, când vom ajunge, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, la moaștele Sfântului Ioan Rusul.